Scopuri. Evoluție.
Nu țin minte dacă până la 7 ani am avut un scop, dar după prima zi de școală devenise clar că scopul meu este să devin cel mai bun. Cel mai bun la învățătură. L-am atins, până în clasa a 10-a nimeni nici măcar nu îmi sufla în ceafă. Eram cel mai bun.
Odată cu intrarea în adolescență scopurile încep să se schimbe. Apar fetele, prieteniile. Nu am fost niciodată prea bun nici la una și nici la alta, am acordat prioritate studiilor. Tindem să devin cel mai bun. A 10-a un pic în scădere, 11-13(anul IV la colegiu) cea mai mare medie din grupă.
În tot acest interval am rănit multe orgolii, afirmând că sunt cel mai tare și nimeni nu e la fel de deștept ca mine. Acum trăiesc experiența pe pielea mea și observ că e foarte dureros. Dar se trece căci în ultimul an la colegiu am descoperit dezvoltarea personală. Atunci mi-am dat seama că perioada mea de glorie se va încheia când îmi voi termina studiile. Voi deveni un simplu salariat la o firmă fără perspective.
A fost momentul care m-a zdruncinat cel mai tare, scopurile mele s-au schimbat brusc. Nu îmi mai doresc să fiu primul după medie, vreau să înțeleg cât mai multe și să trec. Doresc să îmi creez niște relații sociale cât mai puternice. Să fiu o persoană multilateral dezvoltată, să fiu de succes.
Acum ar trebui să mă axez pe:
- inițiativă
- relații sociale
- sănătate
- dezvoltarea domeniilor pe care le-am ignorat anii la rând
- creșterea EQ(inteligență emoțională)
Sunt curios, peste 10,20,30 de ani, care vor fi scopurile mele? Oare tot voi gândi așa?
he he, se vede treaba ca evoluezi, dupa cum iti schimbi gandirea si prioritatile
felicitari
Mersi
Buna dimineata,
Probabil vor ramane neschimbate scopurile, cu mentiunile ca vei adauga familia, iar sanatatea va mai urca niste trepte
.
Inspiranta postarea ta si instigatoare, in acelasi timp.
Multumesc
Ești prima persoana care îmi mulțumește pentru o postare. Și eu îți mulțumesc
o vad ca pe o minima regula a bunului simt 2.0
Ms
toti gindim la fel.
Andy, ar fi bine să gândim toți în acest mod dar sunt sigur că mulți nu o fac.
Multi pot si sa gindeasca, insa ce rost doar sa doresti ceva, insa sa nu tinzi spre realizarea acelui “ceva”?
Sergiu se vede că mă cunoști mult prea puțin